Omagiu

astăzi ești ...

și te petreci ...

însă, poate mâine ... pleci

să dormi somnul cel de veci ...

unii lasă-n urmă plânset,

dor și lacrimi și regret,

îngropând în cămăruța

inimilor vii din piept

fericirea unei treceri într-un mod mai ... înțelept;

unii, mai zburdalnici, veseli,

nu-s crezuți că ei sunt ... reci ...

la priveghi, înmormântare

par a fi omni-prezenți

iar cei ce privesc în zare

nu-nțeleg de ce ... zâmbesc!

azi am înțeles că-i simplu

ca să râzi în loc să plângi -

când, în viață, cel ce șade

așezat, încremenit,

fost-a rege la șarade

și-un OM vesel, renumit

cu-ale lui povețe crețe,

fapte mari, nenumărate,

bunătăți ... petrecărețe,

unele ... neinspirate ...

toate, una peste alta,

îl țin viu în veci, cu noi,

cei rămași în lumea asta,

plini de amintirea lui ...

bucuria ”revederii”

poate fi dulce-acrișoară

căci, din iureșul vitezei

și-a pecetei ”pierde-vară”

poți a pierde fără număr

șir de clipe și ... un umăr

ce se duce lin și-n taină,

lăsând altora orice faimă ...

[...]

te-om iubi și-om fi cu tine

chiar de-n viață cât ai fost

unii ... poate plini de sine ...

nu am fost cu toate-n rost ...

te-om iubi în veșnicie

și te vom menține-n viață

căci tu, fost-ai din pruncie

omenos și cu povață...

și te-om ține cald în suflet

ca să-ți fie bine-n veci

adunând într-un buchet

amintirile intrinseci ...